VERNIXUL – substanța alb- gălbuie, vâscoasă la consistență în care e acoperită pielea bebelușului la naștere. Vernixul este caracteristic doar puilor de om. Funcția acestuia este de a proteja pielea bebelușului încă în formare în timpul sarcinii și imediat de după naștere. În perioada post natală, vernixul reprezintă un produs de curățare, o cremă hidratantă, un atioxidant și apără bebelușul de infecții. Vernixul susține colonizarea bacteriană normală pe pielea bebelușului și faciliteaza dezvoltarea mantei acide („peliculă” subțire formată pe piele ce care creează o barieră sănătoasă a acesteia).
Vermixul începe să se formeze in jurul săptămânii 20 de sarcină. Imediat de după naștere această „cremă” naturală de pe pielea copilului constituie in jur de 81% apă, circa 9% lipide și 10% proteine. Lipide: esteri de ceară și steroli, ceramide, squalen, colesterol, trigliceride și fosfolipide – toate fiind componente esențiale pentru o piele sănătoasă. Conține triglicerol, colesterol, fosfolipide, amino-acizi, asparagine și glutamine. De asemenea conține proteine, iar unele dintre ele (61%) fiind atât de unice încât pot fi găsite numai în vernix.
ROLUL VERNIXULUI
REZISTENT LA APĂ – îl protejează pe bebeluș de lichidul amniotic în timpul sarcinii, dar și de lichidele cu care îi intră pielea în contact de după naștere, iar aici apare întrebarea necesității bebelușilor de-a fi scăldați imediat după naștere.
ANTIINFECȚIOS – protejează pielea bebelușului de infecții și bacterii atât în timpul sarcinii cât și în timpul nașterii și de după ea.
PROTEJEAZĂ MAMA – în timpul nașterii o parte din vernix rămâne în vaginul mamei, iar acesta o protejează inclusiv pe ea de infecții, fungi (candidoze) și viruși și facilitează dezvoltarea bacteriilor benefice în microflora vaginală. Vernixul ajută la vindecarea rupturilor de perineu provocate de naștere.
PROTECTIV ÎMPOTRIVA MECONIULUI (primul scaun) – protejează bebelușul de meconiu în cazul în care acesta este expulzat încă în perioada pre natală.
PROTECȚIE ÎN TIMPUL SARCINII – Protejează pielea nou născutului de bacteriile dăunătoare și facilitează colonizarea acesteia cu bacterii benefice. Previne pierderea de electroliți și fluide. Sigilează pielea pentru a împiedica lichidul amniotic să o pătrundă. Acționează ca o barieră microbiană împotriva agenților patogeni nedoriți. Oferă un strat protector pentru a facilita creșterea pielii.
PROTECȚIE DE DUPĂ NAȘTERE – Scade pH-ul pielii și ajută la formarea mantei acide de protecție. Bebelușii cărora le este lăsat vernixul pe piele își reglează mai rapid Ph-ul pielii. De acolo o posibilă protecție împotriva viitoarelor boli de piele gen dermatite. Protejează împotriva agenților patogeni. Hidratează și menține pielea moale și suplă.
AJUTĂ LA CONTROLUL TEMPERATUII CORPULUI – Nou-născuții care sunt lăsați cu vernixul pe ei imediat după naștere, au arătat o diferență semnificativă comparativ cu cei cărora le-a fost spălată imediat. Bebelușii acoperiți de vernix pierd mai puțin din căldura propriului corp, iar această „păturică” naturală ajută copilul în adaptarea la noul mediu în acest fel.
LUBRIFIANT – are rol lubrifiant în timpul nașterii și astfel îl ajută pe bebe să „alunece” mai ușor prin canalul nașterii.
CONTRIBUIE LA FORMAREA MICROFLOREI INTESTINALE – încă din perioada prenatală, atunci când particule de vernix sunt înghițite de bebeluș în burta mamei, acestea ajută la formarea microflorei intestinale prin facilitarea colonizării bacteriilor bune și protejarea împotriva celor dăunătoare.
AJUTĂ LA FORMAREA ATAȘAMENTULUI DINTRE MAMĂ ȘI COPIL – conține acel miros nou de bebeluș pentru a ajuta mama și bebelușul să se leagă în timpul alăptării și să-și formeze acea legătură unică dintre ei doi.
HIDRATANT – Vernixul hidratează pielea mai bine decât orice ulei cunoscut (cocos, shea și orice alt ulei folosit pentru bebeluși). De ce să ștergem acest hidratant natural și să aplicăm altul din sticluțe care nu tot timpul sunt pure și fără substanțe nocive?
CURĂȚĂ PIELEA, ANTIOXIDANT, VINDECĂ PIELEA RĂNITĂ, AJUTĂ LA FORMAREA MANTEI ACIDE.

Este benefic pentru bebeluș ca vernixul să fie masat în piele, nu spălat sau șters, iar prima băiță să aibă loc nu mai devreme de 5-6 zile de după naștere.
CONEXIUNEA DINTRE VERNIX ȘI LAPTELE MATERN
Vernixul și lichidul amniotic conțin proteinele care contribuie la formarea imunității, similare cu cele din laptele matern. Spre sfârșitul sarcinii stratul de vernix se subțiază și mici părți din el ajung în lichidul amniotic, iar de acolo sunt încghițite de bebeluș. Acest amestec antimicrobian bogat în peptide intră în plămânii și tractul digestiv al bebelușului și ajută la pregătirea tractului digestiv pentru peptidele similare găsite în laptele matern. Acest lucru ajută la pregătirea corpului bebelușului pentru tranziția către lumea exterioară prin pregătirea și hrănirea sistemelor lor digestive.
Dar nu toți bebelușii se nasc cu pielea acoperită de vernix. De ce?
– Copiii născuți de până la 27 de săptămâni nu vor avea vernix decât foarte puțin sau aproape deloc.
– Bebelușii născuți după 27 de săptămâni, dar îanitne de 40 de săptămâni vor avea mai mult vernix pe piele.
– Cei născuți după 40 de săptămâni de sarcină vor avea și ei foarte puțin vernix pe piele.
– Copiii născuți prin operația de cezariana vor avea mai mult vernix astfel încât o parte din el nu va fi reținut de canalul de naștere ca în azul unei nașteri naturale.
Este vernixul spălat de pe pielea bebelușului în timpul nașterii în apă?
Răspunsul simplu este nu. Așa cum nu a fost spălat de către lichidul amniotic, nu va fi spălat nici de apă. Vernixul este foarte rezistent la apă, iar pentru a-l îndepărta va fi nevoie de ceva efort de sters și frecat.
De ce împofida atâtor beneficii vernixul este șters sau spălat imediat după naștere sau la foarte scurt timp?
În primul rând vernixul arată neatractiv și de acolo vine acea dorință a cadrelor medicale, moașelor și părinților de-al îndepărta. Să spunem lucrurilor pe nume, nu-i cel mai frumos lucru de văzut pe un nou-născut, dar e pe cât se poate de natural și benefic. Organizația Mondială a Sănătății și Asociația Națională de Asistență medicală neonatală (SUA) recomandă păstrarea vernixului pe pielea nou-născutului. În al doilea rând abia recent au început să fie studiate beneficiile vernixului pentru copil și mamă. Până acum se considera că acesta este inutil de după naștere, iar copilul este murdar sau chiar îi este dăunător să păstreze această „cremă” de la mama natură pe pielea sa. În al treilea rând este pur și simplu o practică înrădăcinată în rutina spitalelor, dar tu poți cere să nu fie aplicată copilului tău dacă asta decizi.
Și ce fac cu vernixul? Îl las așa?
Imediat după naștere locul bebelușului este pe pieptul mamei. Acela este momentul și locul potrivit pentru a fricționa (freca) vernixul în pielea bebelușului. Așa precum l-ai unge cu o cremă sau ulei, exact la fel arată tehnica de masare a vernixului în pielea bebelușului. Vernixul este absorbit în mare parte în primele 24 de ore, dar în totalitate este absorbit la 5-6 zile de după naștere. De aceea o băiță după primele 24 de ore ar fi ok, dar după 5-6 zile ar fi și mai bine. Până la prima baie este suficient să îndepărtezi excesul de vernix (dacă este foarte mult și nu a intrat în piele) cu o cârpă de bumbac și apă călduță, la fel va fi spălat și fundulețul nou-născutului.
Nu vă grăbiți să o spălați vernixul de pe piele, masați-l. E un dar al naturii.
surse:
onlinelibrary.wiley.com
www.ncbi.nlm.nih.gov
Casa Mamei